O DOVADĂ DE RESPECT

Credeţi că numele marei noastre soprane, Hariclea Darclee, ce s-a afirmat pe scenele teatrelor lirice româneşti şi internaţionale, ar trebui să rămână pentru totdeauna pe o stradă în Turnu-Măgurele? Pe locul în care a fost ridicată Casa de cultură a sindicatelor, a existat o clădire cu etaj, înconjurată de grădină. Era casa în care a crescut şi a copilărit cea care avea să devină soprana de renume european,Hariclea Darclee. „Casa din Turnu-Măgurele a lui Ion Haricli era potrivită cu situaţia sa: de o parte şi de alta se întindea o livadă cu vişini şi peri care-şi bolteau crengile şi florile peste cărări. În faţa peronului, unde trăgeau trăsurile musafirilor, între aleile presărate cu prundiş din Dunăre, răsăreau irişii, petunii şi anemone, îngrijite de un fecior polonez cu atribuţii de grădinar. La parter era cancelaria, cu un birou masiv într-un colţ, cu registre şi caiete albastre pe rafturile care dădeau încăperii o înfăţişare oficială. Dar perdelele cu dantelă delicată de la ferestre şi măsuţele cu vaze de flori în dreptul lor, purtau urmele gustului Mariei Haricli,care nu-şi lăsa casa pe alte mâini. Sus, la unicul etaj al clădirii, erau saloanele şi iatacurile stăpânilor, cu fotolii moi de mătase şi trandafiri ciopliţi în lemnul aurit al braţelor, canapele confortabile pe care se întindeau pisicuţele şi jurnalele aduse cu trenul şi poştalioanele de la Paris, covoare largi şi adânci de Anadol, Horasan şi Buhara...”, scriu autorii lucrării „Darclee”, evocând atmosfera casei în care a crescut marea artistă lirică. În perioada de „glorie şi mari realizări” ale socialismului, oraşul vechi şi trecutul său frumos, au dispărut sub buldozere. Case vechi, unele dintre ele adevărate bijuterii arhitecturale, cum a fost clădirea superbă şi elegantă a Palatului Administrativ, au fost demolate cu ură, dorindu-se să se distrugă, să se piardă, orice urmă a trecutului. Atunci, în acea epocă de tristă amintire, noii şi „măreţii conducători” cu patru clase, au excelat, au ridicat la rang de artă, distrugerea şi mutilarea profundă a acestui chinuit popor. Astfel, a dispărut şi casa unde a locuit o vreme cu familia Hariclea Darclee. Cu siguranţă, într-o ţară normală, acea clădire ar fi fost transformată în casă memorială,în amintirea marii noastre soprane internaţionale. Peste ruine, ca o ironie, s-a ridicat clădirea Casei de cultură, în prezent ajunsă şi ea o ruină. Oraşul vechi a fost distrus aproape în totalitate, în demenţa de atunci a sistematizării. Au mai rămas doar câteva clădiri ce mai amintesc de istoria oraşului, dar curând şi acestea vor dispărea, prăbuşite sub nepăsare şi indiferenţă. Peste trupul Turnului interbelic ce-şi dădea ultima suflare, strivit şi ucis de şenilele nemiloase ale buldozerelor, se ridicau „măreţele realizări ale socialismului”. Pretutindeni, „râdeau în soare” cutii de beton cenuşii, unde erau înghesuiţi forţat ţăranii aduşi în oraş pentru a lucra în combinatele şi fabricile nou apărute. Iar odată cu clădirile, au dispărut din memoria oraşului şi oamenii valoroşi ai trecutului. Voi aminti câteva dintre personalităţile literare şi artistice care s-au manifestat în viaţa culturală a oraşului şi a ţării şi care s-au născut sau şi-au desfăşurat activitatea la Turnu-Măgurele. Aceştia lipsesc cu desăvârşire, şterşi complet din istoria locului. Până acum, se pare că nimănui nu i-a păsat să readucă în Turnu- Măgurele aceste personalităţi pierdute, să se încline cu respect în faţa lor şi să le cinstească memoria. Ar fi în sfârşit o dovadă, un început către întoarcerea la normalitate, aducând în oraşul nostru valorile trecutului şi oamenii cu care trebuie să ne mândrim. M-aş bucura enorm ca străzile importante din oraş, să fie „luminate”cu numele acestor mari personalităţi: -Hariclea Darclee (1860-1939), mare soprană, ce s-a afirmat pe scenele teatrelor lirice româneşti şi internaţionale,fiind supranumită pentru vocea ei „Privighetoarea Carpaţilor”. -Hortensia Papadat-Bengescu (1876-1955), marea noastră scriitoare, să-i oferim o stradă în semn de respect şi să ne mândrim că între anii 1898-1905 a locuit în Turnu –Măgurele. -Florian Cristescu(1884-1949),învăţător şi scriitor, să ne mândrim cu el şi să le citim copiilor noştri,din minunatele sale cărţi: Familia Roademult, Nepoţii lui Roademult, Şcoala lui Chiţchiron. -Gherase Dendrino (1901-1984), născut la Turnu-Măgurele, compozitor, dirijor, animator al muzicii uşoare româneşti. A compus numeroase piese de muzică uşoară,romanţe,operete,muzică pentru revistă. Creaţia românească de muzică uşoară-se spune în textul de prezentare al unei operete-cunoaşte în Gherase Dendrino,unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi. -Tantzi Cutava-Barozzi s-a născut în anul 1892 în oraşul Turnu-Măgurele, distingându-se ca actriţă în compania Bulandra din Bucureşti. -Nelly Cutava s-a născut tot la Turnu-Măgurele şi s-a impus ca actriţă pe scenele bucureştene şi mai târziu ca scriitoare. -Zaharia Stancu (1902-1974), deşi născut în comuna Salcia-Teleorman,a activat în oraşul Turnu –Măgurele ca poet, prozator, publicist şi traducător, făcându-şi debutul în publicistică, în ziarul local “Victoria”. -Dimitrie Stelaru (1917-1971), s-a născut la Segarcea-Vale, dar a avut prezenţă continuă în viaţa literară a oraşului. Aici şi-a făcut şi debutul literar, publicând în ziarul “Drum nou”. -Florian Creţeanu (1908-1971), profesor şi poet, autorul unui manual de limba română pentru clasele superioare de liceu. -Neagu Rădulescu (1912-1972), caricaturist talentat şi prozator. -Ştefan Ivanovici-Terenţiu (1884-1967), a practicat avocatura la Turnu--Măgurele şi s-a afirmat ca epigramist. -Mihail Dan(1911-1976), născut la Turnu-Măgurele,istoric,doctor docent,a activat ca profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, autor al mai multor scrieri de istorie naţională şi europeană. Aducându-i printre noi, pe ei, apropiindu-ne de marile noastre valori, vom începe poate treptat să ne recăpătăm identitatea, spiritul şi istoria pierdută în anii negri ai comunismului.